Suntem făcuți pentru a ne mișca. Nici nu mai are rost să spun care sunt beneficiile sportului pentru sănătate și cât de dăunător este sedentarismul. Problema este că în aceste luni cu toții am stat mai mult pe canapea sau pe scaun, la birou.
Sălile de fitness încă nu s-au deschis, este posibil să se deschidă pe 15 iunie și doar cele cu aparate, nu orele de grup, precum aerobic, yoga. Deci suntem încă pe cont propriu. Dacă e bine sau nu, dacă ar fi trebuit deschise mai devreme sau nu, e greu de spus. Pe de o parte înțeleg că sălile de fitness sunt spații închise, că nu poți face sport cu masca pe față și că e vorba de siguranță, dar pe de altă parte SPORTUL ÎNSEAMNĂ SĂNĂTATE. Poate că ar fi trebuit găsite cumva niște soluții.
Știu că sport poți face oriunde, și acasă, și în parc, oriunde. Așa este, eu sunt prima care susține asta, pentru că nu îmi place deloc să fac sport în sală. Pur și simplu nu e pentru mine. Cel puțin până acum. Îmi place să fac în natură (și se poate!) sau acasă, dacă vremea nu îmi permite afară. Dar știu și că sunt foarte mulți oameni diferiți de mine, care preferă sălile de fitness, preferă să facă sport în grup, sunt mai motivați așa.
Din punctul meu de vedere sportul ar fi trebuit să facă parte din măsurile de prevenție, așa cum fac parte distanțarea socială și purtarea măștii. Și nu numai sportul.
Un om cu un stil de viață sănătos va reacționa mai bine dacă va lua virusul, față de unul sedentar, care mănâncă prost, bea, fumează etc. Este logic, nu trebuie să fii om de știință ca să știi asta. Și nu e vorba doar despre coronavirus, ci de orice alt virus, de orice boală până la urmă.
Sigur că aici ajungem la programele de prevenție care ar fi trebuit făcute de mult. Și mă refer la programe de prevenție făcute cu cap, gândite pe termen lung, nu „bucățele” aruncate doar așa, ca să pară că faci ceva în cei 4 ani cât ești la guvernare. Nimeni nu se gândește mai mult de 4 ani. Sau hai să nu generalizez. Mai sunt și politicieni care se gândesc la binele românilor, nu doar la cel personal. Cel puțin sper. Oricum, destui politicieni care au fost la putere în ultimii 30 de ani ar fi putut investi în prevenție, dar nu au făcut-o.
Sport acasă | Fitness pentru corp, qigong pentru plămâni
Până una, alta, tot acasă sau afară trebuie să facem mișcare. O să revin în curând cu programele de sport pe care le fac eu în fiecare zi. Deși a trecut ceva până să mă disciplinez, până la urmă am reușit. De pe 4 mai fac sport zilnic (cu 2-3 excepții). Nu e ca atunci când faci sport cu un antrenor, nu se compară, dar important este să facem, așa cum putem.
Vă las mai jos un interviu pe care l-am făcut cu Laurențiu Mogoș, antrenor de fitness și instructor de qigong, la emisiunea Tinerețe fără bătrânețe. Laurențiu ne-a dat atunci câteva idei de mișcări pe care le putem face cu ce găsim prin casă. Era perioada în care nu era indicat să ieșim din casă, dar și acum sunt la fel de utile aceste exerciții. Ne arată inclusiv cum putem improviza o coardă de sărit, din două tricouri 🙂
În a doua parte vorbim despre qigong, o practică străveche, chinezească. Laurențiu ne arată ce putem face pentru a ne întări plămânii, că tot sunt organele cele mai afectate de coronavirus.
Pe Laurențiu îl găsiți pe pagina lui de Facebook (aici), iar în grupul Vivify Move – Fitness and Qigong ține antrenamente LIVE de câteva ori pe săptămână. Face și antrenamente personale, one to one, iar asta vă recomand din suflet. Eu am făcut mai bine de un an și datorită lui Laurențiu am început să iubesc mișcarea. Plus că face antrenamente personale nu doar la sală, ci și afară, în parc. Sau vine acasă, pentru cei care nu au timp să iasă ori dacă vremea e urâtă.
Eu așa am făcut și a fost wow! Să faci sport în parc nu se compară cu nimic. Iarna am făcut acasă, dar în rest am fost în parc. Vă las câteva poze să vedeți ce frumos este, dar să știți că nu ai cum să surprinzi în fotografii senzația pe care o ai când faci un exercițiu și simți adierea vântului sau mirosul de iarbă.
E tentant să stăm toată ziua pe canapea, știu, și pentru mine e la fel, dar haideți să nu uităm cât de importantă este mișcarea. Și nu doar mișcarea, ci și alimentația sănătoasă, odihna, relaxarea, iubirea și orice ne aduce bucurie. Organismul nostru are nevoie de toate acestea ca să poată lupta cu noul coronavirus dacă va fi cazul. (promit că postez zilele următoare și rețete sănătoase și foarte ușor de făcut)
Vă las mai jos câteva programe de mișcare recomandate de kinetoterapeuți pe care eu îi cunosc sau de la clinici pe care le știu. Atenție dacă aveți probleme de coloană, genunchi, șold, umeri șamd. În aceste cazuri cel mai bine ar fi să faceți ședințe one to one, ca să fie personalizate. Plus că terapeutul vă vede și vă poate corecta dacă faceți niște mișcări greșite. Majoritatea clinicilor de kineto oferă deja și aceste servicii online, prin skype, whats app, zoom sau alte programe.
Exerciții pentru tonus și mobilitate
Fizioterapeutul Bogdan Goga, fondatorul centrului Terapie pentru mișcare, a creat un video în care ne arată ce exerciții putem face dacă suntem sănătoși, dacă nu avem probleme sau dureri. Pur și simplu pentru a ne menține tonusul și mobilitatea. Nu durează mai mult de 10 minute pe zi:
Exerciții pentru întărirea musculaturii spatelui la copii
Cei de la Kinetic Sport and Medicine nu au postat video-uri în această perioadă, dar au foarte multe pe canalul lor de YouTube și și-au încurajat pacienții să le folosească. Găsiți foarte multe programe, inclusiv pentru copii. De exemplu, exerciții pentru durerile de spate, exerciții pentru dureri de umăr, exerciții pentru sindromul de tunel carpian. Mai jos vă las video cu exerciții pentru întărirea musculaturii spatelui la copii. Dacă aveți doi copii, poate fi chiar distractiv:
Exerciții pentru îmbunătățirea calității respirației
Cristi Neacșu este fizioterapeut specialist în reeducarea respiratorie la Fiziolife Medica. Nu îl cunosc personal, dar o cunosc pe dr. Ana Maria Florescu, fondatoarea clinicii, care este medic de recuperare medicală. Mi-a plăcut mult că au pus accent pe importanța respirației și a plămânilor. Aveți jos un video din care învățați cum să vă îmbunătățiți calitatea respirației, dar găsiți pe canalul lor de YouTube și exerciții pentru umăr, exerciții pentru șold, dar și cum să ne facem singuri masaj în zona cervicală.
Și dacă tot veni vorba de respirație, vă recomand să îl urmăriți și pe Laurențiu Mogoș. Nu este kinetoterapeut, ci antrenor de fitness și instructor de qigong. A fost antrenorul meu personal și îmi e tare drag, plus că am încredere mare în ce recomandă. El m-a învățat importanța respirației și tot datorită lui am prins drag de această practică, de qigong. În această perioadă face LIVE-uri pe profilul lui de Facebook, adică aici.
La final, kind reminder să stați în casă și să respectați regulile de distanțare socială și de igienă. Facem asta pentru noi, dar și pentru cei dragi și pentru persoanele care în aceste momente lucrează pentru ca nouă să ne fie bine. În primul rând cadrele medicale, dar și farmaciști, polițiști, militari, angajați ai magazinelor alimentare, șoferi, livratori șamd. Acești oameni nu au echipamente de protecție, așa că sănătatea lor depinde și de noi, de felul în care respectăm regulile. Vă invit să citiți articolul Cadrele medicale fără echipamente de protecție: „Oameni buni, stați în casă! Gândiți-vă și la noi. Și noi avem familii.”
La fiecare 30 de secunde un român suferă un infarct. Nu e deloc o glumă. Din păcate este realitatea: la fiecare 30 de secunde! Vă dați seama că oricare dintre noi poate fi acest român? Sau dintre părinții, frații, prietenii noștri? De altfel chiar săptămâna trecută am fost cu toții îngrijorați pentru maestrul Alexandru Arșinel, iar tot dintre actori în ultimii ani au trecut prin același „test” Răzvan Vasilescu și Florin Zamfirescu. După ce a suferit un infarct, maestrul Florin Zamfirescu s-a implicat și în campania „Câte vieți are inima ta?” și mi-a plăcut mult ce a răspuns la această întrebare, în special această frază:
„Majoritatea dintre noi suntem complet neatenți la posibilele probleme ale inimii până când inima ne arată că existăși că are nevoie de o atenție mărită.”
Da, inima noastră are nevoie de o atenție specială. Ca de altfel tot organismul. Ar fi ideal să îl îngrijim înainte de a apărea probleme și cu atât mai mult după. Dacă am primit o șansă nu înseamnă că o vom primi și pe a doua.
Al doilea infarct poate fi fatal
Printre toate cifrele și statisticile în care suntem numai la coada listei, există și o veste bună: 9 din 10 români care fac infarct supraviețuiesc. Chiar e o veste foarte bună! Din păcate există și un „dar”: 20% dintre cei care suferă un atac de cord îl vor suferi în următorul an și pe al doilea, care poate fi fatal. Ce este de făcut pentru a scădea riscul? Prevenție secundară, după cum spun medicii. Practic organismul ți-a dat un semnal de alarmă că trebuie să schimbi ceva. Iată de ce este nevoie:
alimentație sănătoasă și echilibrată
exerciții fizice moderate
renunțarea la fumat
controlul regulat la medic
respectarea tratamentului și indicațiilor medicului
Am vrut să aflu mai multe detalii despre aceste măsuri pe care trebuie să le ia pacienții care au trecut printr-un infarct (și nu numai ei), așa că am stat de vorbă cu medicul cardiolog Oana Ință:
Cum ar trebui să arate alimentația unei persoane care a suferit un infarct?
Alimentația ar trebui să fie una cu o cantitate mai mică de sare (mai puțin de 5 grame de sare pe zi), cu o cantitate foarte mică de grăsimi saturate. Mai exact, cu foarte puțină carne grasă, prăjeli, rântașuri, brânzeturi, mezeluri. E nevoie în schimb de o alimentație bogată în grăsimi sănătoase omega 3 și omega 6, adică cereale integrale, fructe, legume, seminte si nuci oleaginoase neprăjite și nesărate, pește.
Este important și să aibă un consum adecvat de lichide. Nu vorbim despre băuturi cu zahăr sau băuturi carbogazoase, ci sucuri naturale sau și mai bine apă plată.
Tot în dietă să nu uităm de dulciuri – consumul trebuie să fie cât mai mic!
Dar în această perioadă toată lumea gătește exact ce este interzis: sarmale, piftie, salată boeuf, friptură de porc.
Să guști dintr-o sarma sau să mănânci o bucată foarte mică de friptură de porc este permis, dar totul trebuie făcut cu moderație, chiar spre minim, deci nu să te saturi. Să fie în cantitate cât mai mică. Așa, de gust.
Și nu toate o dată.
Exact. Dacă mănâncă o sarma, atunci la acea masă mai poate fi o supă normală și o salată. Apoi la altă masă o bucățică de carne cu o salată, deci să nu combine toate felurile tradiționale de sărbători la o masă.
Dar o felie de cozonac pot mânca?
Dacă asta se întâmplă o dată, de două ori pe an nu e nicio problemă. Important este să fie o felie, nu un cozonac întreg și să fie excepția, nu regula. Sau să se facă deserturi fără zahăr, în casă.
Practic vorbim despre o dietă cum ar trebui să avem de fapt cu toții: echilibrată.
Da, acesta nu este un regim, cât o modificare a stilului de viață. Sunt niște reguli care trebuie respectate nu doar o perioadă, ci toată viața și atunci e firesc să guști și din lucruri așa-zis interzise, dar să fie excepții.
Cât de importantă este mișcarea pentru o persoană care a suferit un infarct?
Chiar dacă pacientul era sedentar înainte, după infarct e bine să aibă activitate fizică de intensitate medie. Reluarea activității se face progresiv: mai întâi începe să se miște prin salon, apoi în afara salonului, după ce e externat în prima perioadă plimbări, dar nu în temperaturi extreme, ulterior în funcție de fiecare caz în parte se reia activitatea.
Dați-mi câteva exemple. Ce tip de mișcare este permisă?
Alergat în ritm ușor, urcat scări, mers pe jos în pas rapid sau înot, dar obligatoriu conform recomandărilor medicului de la externare, pentru că depinde de fiecare pacient în parte.
Are voie să ridice greutăți? De exemplu o pungă de cumpărături, un bidon cu apă?
Greutăți până la 5 kg sunt permise – nu în prima săptămână post-infarct, ci ulterior, însă nu greutăți mari. Nici activitatea fizică nu trebuie să fie de tip static, să înceapă să ridice greutăți, cel puțin nu în prima perioadă după infarct. Ar trebui să evite efortul acesta prea intens.
Oamenii care locuiesc la țară pot lucra în grădină?
O perioadă ar trebui să evite – e un efort mai mare decât recomandăm noi. O perioadă ar trebui să se limiteze la plimbări în curte sau lucruri mărunte în gospodărie, iar ulterior dacă se face testarea la efort și arată că există o capacitate bună, că nu are modificări pe EKG – poate să reia chiar și activitatea agricolă, dar cu mult mai multă prudență, nu în temperaturi înalte și intervale de timp mult mai reduse. Și asta doar dacă are avizul medicului!
Care este efectul fumatului asupra sistemului circulator al unei persoane care deja a suferit un infarct?
Fumatul acționează în mai multe direcții: asupra profilului lipidic scăzând valoarea colesterolului bun (HDL), influențează și efectul de formare a cheagului de sânge în vase, iar acesta este riscant atât pentru un pacient care nu a suferit un eveniment coronarian, dar care are depuneri de grăsime pe arterele coronare, dar mai ales pentru un pacient care a trecut printr-un infarct. Fumatul de asemenea îngustează lumenul arterei coronare și asta poate să favorizeze angina, deci durerea în piept, poate să dea tahicardie și asta nu e bine pentru cineva care a trecut printr-un eveniment coronarian, pentru că solicită suplimentar mușchiul inimii.
Renunțarea la fumat este extrem de importantă pentru un pacient care a trecut printr-un infarct – atât fumatul activ, cât și cel pasiv!
Cât de des trebuie mers la control și ce investigații sunt indicate?
Depinde de fiecare caz în parte. În linii mari ar trebui să se prezinte la o lună după infarct pentru o evaluare inițială, apoi la un interval de 3 luni în primul an și apoi de 2 ori pe an, dar lucrurile se pot schimba în funcție de evoluție.
Ca și investigații obligatoriu se face evaluare clinică – discuție cu medicul, apoi electrocardiogramă, analize de sânge și eventual urină, o ecografia cardiacă și nu în ultimul rând testarea de efort. Acestea sunt investigațiile de bază. În funcție de rezultate se pot recomanda investigații suplimentare.
Cât de mult este influențată apariția unui al doilea infarct de felul în care persoana gândește, de felul său de a fi? Este o diferență între o persoană optimistă, calmă și una mai agitată și pesimistă?
Dacă în privința tratamentului medicamentos și a modificărilor de stil de viață există date oficiale, studii care au evaluat pacienții și s-a văzut că cei care au respectat recomandările au mortalitate mai mică, în privința părții psihice nu cred că există date statistice, dar cu siguranță tipul de personalitate înfluențează boala de inimă și cu siguranță influențează și evoluția post infarct. Dacă e o persoană mai agitată, care se enervează mai ușor ar fi ideal să controleze mai bine situațiile stresante. E destul de greu, dar în unele cazuri ar fi bună și consiliere psihologică.
De altfel consilierea psihologică ar fi bună indiferent de boala de care suferim.
Da, așa este, ar fi necesară chiar și dacă n-ar exista tipul ăsta de personalitate cu o anxietate mai mare. Oricum medicii în spital încearcă să facă și asta, dar poate ar fi nevoie de mai mult de atât.
Câte vieți are inima ta?
Sunt foarte, foarte multe de spus despre infarct. Găsiți informații despre cauze, simptome, măsuri de prim ajutor pe www.inimisanatoase.ro, site realizat de Societatea Națională de Medicina Familiei și Fundația ,,Pop de Popa” pentru Ocrotirea Bolnavilor cu Afecțiuni Cardiovasculare, care au inițiat campania „Câte vieți are inima ta?”
Dacă v-a fost dată o a doua șansă, nu o irosiți. Fiți recunoscători pentru asta și aveți grijă de inima voastră.
Natalia Talmacec de la Revista „Slab sau gras” a surprins foarte bine în interviu diferențele dintre stilul meu vechi de viață și cel nou. Mulțumesc, Natalia!
Mi-a plăcut tare mult întrebarea despre ceea ce simt acum, conștientizând aceste diferențe. Iată ce am răspuns:
„Mulțumire. Sunt mulțumită și mândră de mine că am făcut aceste schimbări. Simt și recunoștință: față de organismul meu, față de oamenii pe care i-am întâlnit sau le-am citit cărțile ori blogurile și m-au motivat să merg mai departe. Și încredere: această experiență m-a ajutat să capăt mai multă încredere în mine!”
Care sunt cele mai importante schimbări observate de când ai trecut la un stil de viață sănătos?
„Mă simt mai bine, analizele mele arată foarte bine, nu mai sufăr de constipația de care sufeream de mică, nu am mai făcut infecții urinare, nu am mai avut probleme cu tiroida. Totuși, de departe cele mai importante schimbări sunt cele de la nivel emoțional, psihic, spiritual. Am devenit mai prezentă în viața mea, în tot ceea ce fac, mai deschisă către informații pe care înainte nici nu le-aș fi băgat în seamă, mai conștientă de tot ce ne înconjoară.”
Interviul în revista „Slab sau gras” a apărut în ediția tipărită de februarie, iar integral pe site-ul revistei, aici.
