Viața după infarct: cum prevenim un al doilea atac de cord

(P)

La fiecare 30 de secunde un român suferă un infarct. Nu e deloc o glumă. Din păcate este realitatea: la fiecare 30 de secunde! Vă dați seama că oricare dintre noi poate fi acest român? Sau dintre părinții, frații, prietenii noștri? De altfel chiar săptămâna trecută am fost cu toții îngrijorați pentru maestrul Alexandru Arșinel, iar tot dintre actori în ultimii ani au trecut prin același „test” Răzvan Vasilescu și Florin Zamfirescu. După ce a suferit un infarct, maestrul Florin Zamfirescu s-a implicat și în campania „Câte vieți are inima ta?” și mi-a plăcut mult ce a răspuns la această întrebare, în special această frază:

„Majoritatea dintre noi suntem complet neatenți la posibilele probleme ale inimii până când inima ne arată că există și că are nevoie de o atenție mărită.”

Da, inima noastră are nevoie de o atenție specială. Ca de altfel tot organismul. Ar fi ideal să îl îngrijim înainte de a apărea probleme și cu atât mai mult după. Dacă am primit o șansă nu înseamnă că o vom primi și pe a doua.

Al doilea infarct poate fi fatal

Printre toate cifrele și statisticile în care suntem numai la coada listei, există și o veste bună: 9 din 10 români care fac infarct supraviețuiesc. Chiar e o veste foarte bună! Din păcate există și un „dar”: 20% dintre cei care suferă un atac de cord îl vor suferi în următorul an și pe al doilea, care poate fi fatal. Ce este de făcut pentru a scădea riscul? Prevenție secundară, după cum spun medicii. Practic organismul ți-a dat un semnal de alarmă că trebuie să schimbi ceva. Iată de ce este nevoie:

  • alimentație sănătoasă și echilibrată
  • exerciții fizice moderate
  • renunțarea la fumat
  • controlul regulat la medic
  • respectarea tratamentului și indicațiilor medicului

Am vrut să aflu mai multe detalii despre aceste măsuri pe care trebuie să le ia pacienții care au trecut printr-un infarct (și nu numai ei), așa că am stat de vorbă cu medicul cardiolog Oana Ință:

Cum ar trebui să arate alimentația unei persoane care a suferit un infarct?

Alimentația ar trebui să fie una cu o cantitate mai mică de sare (mai puțin de 5 grame de sare pe zi), cu o cantitate foarte mică de grăsimi saturate. Mai exact, cu foarte puțină carne grasă, prăjeli, rântașuri, brânzeturi, mezeluri. E nevoie în schimb de o alimentație bogată în grăsimi sănătoase omega 3 și omega 6, adică cereale integrale, fructe, legume, seminte si nuci oleaginoase neprăjite și nesărate, pește.

Este important și să aibă un consum adecvat de lichide. Nu vorbim despre băuturi cu zahăr sau băuturi carbogazoase, ci sucuri naturale sau și mai bine apă plată.

Tot în dietă să nu uităm de dulciuri – consumul trebuie să fie cât mai mic!

Dar în această perioadă toată lumea gătește exact ce este interzis: sarmale, piftie, salată boeuf, friptură de porc. 

Să guști dintr-o sarma sau să mănânci o bucată foarte mică de friptură de porc este permis, dar totul trebuie făcut cu moderație, chiar spre minim, deci nu să te saturi. Să fie în cantitate cât mai mică. Așa, de gust.

Și nu toate o dată.

Exact. Dacă mănâncă o sarma, atunci la acea masă mai poate fi o supă normală și o salată. Apoi la altă masă o bucățică de carne cu o salată, deci să nu combine toate felurile tradiționale de sărbători la o masă.

Dar o felie de cozonac pot mânca?

Dacă asta se întâmplă o dată, de două ori pe an nu e nicio problemă. Important este să fie o felie, nu un cozonac întreg și să fie excepția, nu regula. Sau să se facă deserturi fără zahăr, în casă.

Practic vorbim despre o dietă cum ar trebui să avem de fapt cu toții: echilibrată.

Da, acesta nu este un regim, cât o modificare a stilului de viață. Sunt niște reguli care trebuie respectate nu doar o perioadă, ci toată viața și atunci e firesc să guști și din lucruri așa-zis interzise, dar să fie excepții.

Cât de importantă este mișcarea pentru o persoană care a suferit un infarct?

Chiar dacă pacientul era sedentar înainte, după infarct e bine să aibă activitate fizică de intensitate medie. Reluarea activității se face progresiv: mai întâi începe să se miște prin salon, apoi în afara salonului, după ce e externat în prima perioadă plimbări, dar nu în temperaturi extreme, ulterior în funcție de fiecare caz în parte se reia activitatea.

Dați-mi câteva exemple. Ce tip de mișcare este permisă?

Alergat în ritm ușor, urcat scări, mers pe jos în pas rapid sau înot, dar obligatoriu conform recomandărilor medicului de la externare, pentru că depinde de fiecare pacient în parte.

Are voie să ridice greutăți? De exemplu o pungă de cumpărături, un bidon cu apă?

Greutăți până la 5 kg sunt permise – nu în prima săptămână post-infarct, ci ulterior, însă nu greutăți mari. Nici activitatea fizică nu trebuie să fie de tip static, să înceapă să ridice greutăți, cel puțin nu în prima perioadă după infarct. Ar trebui să evite efortul acesta prea intens.

Oamenii care locuiesc la țară pot lucra în grădină?

O perioadă ar trebui să evite – e un efort mai mare decât recomandăm noi. O perioadă ar trebui să se limiteze la plimbări în curte sau lucruri mărunte în gospodărie, iar ulterior dacă se face testarea la efort și arată că există o capacitate bună, că nu are modificări pe EKG – poate să reia chiar și activitatea agricolă, dar cu mult mai multă prudență, nu în temperaturi înalte și intervale de timp mult mai reduse. Și asta doar dacă are avizul medicului!

Care este efectul fumatului asupra sistemului circulator al unei persoane care deja a suferit un infarct?

Fumatul acționează în mai multe direcții: asupra profilului lipidic scăzând valoarea colesterolului bun (HDL), influențează și efectul de formare a cheagului de sânge în vase, iar acesta este riscant atât pentru un pacient care nu a suferit un eveniment coronarian, dar care are depuneri de grăsime pe arterele coronare, dar mai ales pentru un pacient care a trecut printr-un infarct. Fumatul de asemenea îngustează lumenul arterei coronare și asta poate să favorizeze angina, deci durerea în piept, poate să dea tahicardie și asta nu e bine pentru cineva care a trecut printr-un eveniment coronarian, pentru că solicită suplimentar mușchiul inimii.

Renunțarea la fumat este extrem de importantă pentru un pacient care a trecut printr-un infarct – atât fumatul activ, cât și cel pasiv!

Cât de des trebuie mers la control și ce investigații sunt indicate?

Depinde de fiecare caz în parte. În linii mari ar trebui să se prezinte la o lună după infarct pentru o evaluare inițială, apoi la un interval de 3 luni în primul an și apoi de 2 ori pe an, dar lucrurile se pot schimba în funcție de evoluție.

Ca și investigații obligatoriu se face evaluare clinică – discuție cu medicul, apoi electrocardiogramă, analize de sânge și eventual urină, o ecografia cardiacă și nu în ultimul rând testarea de efort. Acestea sunt investigațiile de bază. În funcție de rezultate se pot recomanda investigații suplimentare.

Cât de mult este influențată apariția unui al doilea infarct de felul în care persoana gândește, de felul său de a fi? Este o diferență între o persoană optimistă, calmă și una mai agitată și pesimistă?

Dacă în privința tratamentului medicamentos și a modificărilor de stil de viață există date oficiale, studii care au evaluat pacienții și s-a văzut că cei care au respectat recomandările au mortalitate mai mică, în privința părții psihice nu cred că există date statistice, dar cu siguranță tipul de personalitate înfluențează boala de inimă și cu siguranță influențează și evoluția post infarct. Dacă e o persoană mai agitată, care se enervează mai ușor ar fi ideal să controleze mai bine situațiile stresante. E destul de greu, dar în unele cazuri ar fi bună și consiliere psihologică.

De altfel consilierea psihologică ar fi bună indiferent de boala de care suferim.

Da, așa este, ar fi necesară chiar și dacă n-ar exista tipul ăsta de personalitate cu o anxietate mai mare. Oricum medicii în spital încearcă să facă și asta, dar poate ar fi nevoie de mai mult de atât.

Câte vieți are inima ta?

Sunt foarte, foarte multe de spus despre infarct. Găsiți informații despre cauze, simptome, măsuri de prim ajutor pe www.inimisanatoase.ro, site realizat de Societatea Națională de Medicina Familiei și Fundația ,,Pop de Popa” pentru Ocrotirea Bolnavilor cu Afecțiuni Cardiovasculare, care au inițiat campania „Câte vieți are inima ta?”

Dacă v-a fost dată o a doua șansă, nu o irosiți. Fiți recunoscători pentru asta și aveți grijă de inima voastră.

 

CELE MAI RECENTE ARTICOLE


albire dentara
Experiența mea cu albirea dinților și de ce am ales până la urmă un tratament profesional de albire dentară
Experiența mea cu albirea dinților Tratamentul de albire dentară afectează smalțul dinților – mit sau adevăr? Am auzit asta de […]
Ce beneficii are vitamina C lipozomală și cum o alegem pe cea mai bună
Sunt convinsă că ați auzit de suplimente lipozomale. Vitamina C lipozomală este cea mai cunoscută, dar există și vitamina B, […]
Cum poți afla dacă ai alergii alimentare întârziate
Deși mănânc cât pot de echilibrat, în ultimii ani am tot avut probleme digestive. În special balonare, dar am avut […]
Dr. Cătălina Crețu: Suplimentele sub formă de spray se asimilează mai bine decât comprimatele
Am descoperit aceste suplimente sub formă de spray acum mai bine de 6 luni și m-au cucerit, pentru că dai […]
Pandișpan cu fructe (rețetă cu făină integrală, fără lactate și fără zahăr)
Este o rețetă foarte ușor de făcut, din doar 3 ingrediente, plus fructe. Poate fi pandișpan cu vișine, cireșe, piersici, […]
Unde puteți mânca pizza cu blat integral și pizza vegană în București
Știți deja că noi căutăm mereu variante cât mai sănătoase când comandăm sau ieșim să mâncăm în oraș, așa că […]

Această pagină web folosește cookie pentru îmbunătățirea experienței de navigare și pentru asigurarea unor functionalități. Află mai multe