Acesta este un text de mulțumire și recunoștință. Pentru toți cei care ați donat când am făcut strângerea de fonduri, pentru fetele de la Asociația Zi de Bine, pentru Fundația Elpis, pentru compania Nivea și mai ales pentru Dumnezeu, Univers sau cum vreți să îi spuneți.

Aceasta este încă o dovadă că un gând poate deveni realitate, deși inițial pare de nerealizat. Chiar și fără să te mai gândești la el sau să mai faci ceva pentru asta.

Aparatură, dezinfectanți și echipamente de protecție în valoare de 85.988 de lei

Ieri am aflat că la Spitalul de Urgență Târgu Cărbunești a ajuns un ventilator. Și că în total Asociația Zi de Bine a trimis donații acolo în valoare de 85.988 de lei.

Prima dată când am citit am fost șocată. Nu-mi venea să cred. Am mai citit o dată. Tot nu-mi venea să cred. Cum 86.000 de lei? Eu strânsesem 16.000! Cum un ventilator? Îmi luasem gândul de la el, pentru că nu se găseau și oricum costau foarte mult.

Da, oameni buni și dragi. Deși părea de nerealizat, s-a întâmplat. Sunt atât de recunoscătoare! Dar haideți să încep cu începutul, să vedeți ce frumos s-au aranjat lucrurile.

În luna martie am demarat o campanie de strângere de fonduri pentru Spitalul din Târgu Cărbunești, desemnat spital COVID în județul Gorj (am scris prima dată despre asta aici). A fost o strângere de fonduri pe Galantom, împreună cu Asociația Zi de Bine, care s-a ocupat de achiziția produselor necesare spitalului și le-a trimis acolo. Ce am făcut eu a fost să fac cunoscută această strângere de fonduri comunității mele și comunității din Gorj. Eu sunt din Târgu-Jiu, toate rudele mele sunt în Gorj. De aici legătura mea cu acest loc.

Ce nu am spus până acum este că la început, când mi-a venit ideea să demarez această strângere de fonduri, am vrut să strâng banii pentru a cumpăra un ventilator. Țin minte că nu am dormit în noaptea aia când mi-a venit ideea. Am scris în gând textul de pe Galantom, postările de pe Facebook, m-am gândit la idei de a face cât mai cunoscută această campanie, la oameni pe care să îi rog să dea un share sau să facă cunoscută strângerea de fonduri și în comunitățile lor. Eram super entuziasmată, deși era vorba de foarte mulți bani și nu mai făcusem asta niciodată.

A doua zi dimineața m-am așezat la calculator și am scris textele pe care le aveam în cap, mi-am notat ideile pentru campanie, dar apoi mi-am dat seama că nu neapărat strângerea banilor era problema, ci faptul că ventilatoare nu se mai găseau… Am sunat la două contacte pe care le aveam și mi-au spus că în mai-iunie pot livra, dar dacă făceam comanda atunci, pe loc, iar noi aveam mai întâi de strâns banii. Era în martie, era situația disperată din Italia și ni se părea foarte târziu mai-iunie. Între timp slavă Domnului că la noi nu a fost așa rău, dar atunci ne gândeam că mai bine să fim pregătiți pentru ce-i mai rău decât să nu fim.

Am vorbit apoi cu Melania de la Asociația Zi de Bine și m-a sfătuit să nu fac campania pentru ventilator, pentru că nu se știe dacă o să găsim și nu e ok să le promit oamenilor ceva și apoi să nu mă pot ține de cuvânt. Avea dreptate. A fost un moment în care m-am cam „dezumflat”, mai ales că în spitalul din Târgu Cărbunești erau doar două ventilatoare și 15 paturi de ATI. Șefa secției ATI îmi spunea plângând „Ce facem când vom avea mai mulți pacienți? Nu pot să decid eu cine trăiește și cine moare, nu pot!”

Dar apoi m-am pus din nou la laptop, am schimbat textele și am zis că merg mai departe și trimitem ce putem. Tot e mai bine decât să stau degeaba și să nu fac nimic.

În total am reușit să strângem ÎMPREUNĂ 16.648 de lei (vă mulțumesc!!!)

Asociația a trimis atunci două transporturi, în valoare totală de 20.000 de lei, deci mai mult decât strânsesem eu. Am rămas cu un sentiment de tristețe că nu am reușit să strâng mai mult… Știu că am reușit enorm, că ar trebui să văd partea plină a paharului, nu pe cea goală, știu teoria, dar tot mă simțeam aiurea că nu am făcut mai mult.

Toată acea perioadă m-a afectat destul de mult, cu tot ce se întâmpla, cu toți medicii care îmi spuneau că nu au echipamente de protecție (de peste tot, nu doar din Gorj). Ajunsesem să mă simt rău fizic, așa că am luat hotărârea să mă ocup de mine. De asta îi apreciez enorm pe oamenii din ONG-uri, care găsesc puterea să meargă mai departe no matter what. E al naibii de greu. Eu încă nu pot, mă consum mult, slăbesc, așa că m-am gândit la masca din avion: mai întâi ți-o pui ție și apoi copilului. În cazul ăsta, mai întâi să am grijă de mine, ca să pot avea grijă apoi de ceilalți. Deși încă îmi e greu să mă pun pe mine pe primul loc, învăț câte puțin să fac asta. Așa că după ce s-a terminat perioada campaniei de strângeri de fonduri, m-am detașat cât am putut de tot ce se întâmpla, de toată nebunia cu noul coronavirus și am stat mai mult cu mine.

La ventilator nici nu m-am mai gândit.

La începutul campaniei am sperat că vom strânge mulți bani și poate vom avea noroc să se găsească mai ușor ventilatoare, dar apoi sincer nu am mai sperat…

Iar ieri am avut cea mai mare supriză ever! Nu-mi venea să cred. Am sărit prin casă de bucurie! Practic eu am plecat cu ideea asta, de a strânge bani pentru un ventilator, am renunțat la ea, dar nu mi-am pierdut speranța la început, apoi s-a terminat strângerea de fonduri, oamenii oricum s-au mai relaxat și nu mai donau, cumva și eu am renunțat să mai „lupt” și chiar am uitat ce îmi dorisem la început, dar uite cum după două luni primesc această veste.

Asociația Zi de Bine a primit ajutor de la Fundația Elpis și de la NIVEA, iar cu implicarea lor a reușit să cumpere ventilatorul, consumabile și multe altele. În plus, cadrele medicale au primit și creme de mâini Nivea.

Eu nu am mai avut niciun rol, nu am mai făcut nimic, nici nu am mai vorbit cu fetele de la Asociație în acest timp. Probabil Melania a ținut minte că mi-am dorit la început să strâng bani pentru un ventilator sau a ținut minte că spitalul avea doar două, dar sunt sigură că sunt și alte spitale în această situație. Ele puteau foarte bine să direcționeze donația către alt spital, dar au trimis-o la Târgu Cărbunești și pentru asta le mulțumesc din suflet, în numele cadrelor medicale și ale pacienților! Și îi mulțumesc lui Dumnezeu.

Pentru mine aceasta este încă o dovadă că atunci când îți pui o intenție și faci ceva pentru ea, chiar dacă nu se împlinește pe moment, cineva acolo Sus lucrează. Desigur, prin oameni. Iar acesta este încă un motiv să avem mai multă încredere și credință.

În acest moment, la spitalul din Târgu Cărbunești sunt 5 ventilatoare, dintre care unul este împrumutat de la Târgu-Jiu. Pacienți la ATI sunt 4, dar din fericire nici unul nu este intubat.

Asociația Zi de Bine are nevoie de sprijin în continuare

Haideți să susținem în continuare Asociația Zi de Bine! Pregătesc o mulțime de proiecte frumoase, iar unul dintre ele este de a amenaja un loc de joacă pentru copiii internați la Institutul Național pentru Sănătatea Mamei și Copilului Dr. Alfred Rusescu.

Cum puteți ajuta? Puteți să vă „donați” ziua de naștere – adică să faceți o strângere de fonduri exact cum am făcut și eu, ca un fel de petrecere de ziua voastră la care oamenii în loc să aducă un cadou, donează pentru această cauză. Sau puteți dona în conturile asociației. Ori puteți direcționa 3,5% din impozitul pe venit. Găsiți toate detaliile AICI

 

Sursă poze: Facebook Zi de Bine