Că le scriem pe hârtie sau doar ne gândim la ele, cred că fiecare dintre noi își face o listă cu dorințe pentru noul an. Ce am observat la mine este că multe dintre ele nu prea se împlineau. M-am documentat și am aflat că asta se întâmplă la majoritatea oamenilor. Se pare că mai puțin de 10% chiar reușesc să obțină ce își propun la începutul anului.
Oare ce fac ei diferit de noi ceilalți? Ce fac acești oameni astfel încât dorințele lor devin realitate?
Mi-am pus întrebarea asta când mă gândeam despre ce să vorbesc în studioul emisiunii în ediția din 31 decembrie, așa că am invitat-o pe Zoia Zărnescu, trainer şi consilier de dezvoltare personală, să ne spună cum să ne stabilim rezoluțiile astfel încât să se și îndeplinească.
An nou, dorințe vechi
De ce de obicei oamenii nu reușesc să îndeplinească ce își propun la începutul anului? Și aici vorbim de regulă de „vreau să încep să mă duc la sală”, „vreau să slăbesc”, „vreau să mă las de fumat” – acestea sunt cele mai întâlnite.
Atunci când ne propunem așa ceva pentru început de an pare că are mai multă greutate, pare că ne dă mai mult curaj. De regulă, așa cum spun studiile, nu se mai întâmplă nimic și de foarte multe ori am constatat că este vorba despre dorințe pe care ni le punem pentru că așa și le pune toată lumea. Am auzit că la început de an e bine să-ți pui dorințe, dar dacă nu este dorința mea, dacă nu este dorința în care eu să cred în primul rand și să fie potrivită pentru natura mea, s-ar putea să nu-mi iasă și apoi intervin regretele.
Să luăm un exemplu: ”vreau să merg la sală din ianuarie” – este ceva greșit la această dorință?
Nimic nu e greșit. E o dorință foarte bună, dar să se și potrivească. Am constatat că pentru unii este foarte nimerită sala, se potrivește perfect, pentru ei aduce foarte bune rezultate sala, indiferent ce activitate fac, dar pentru alții e mai bine în natură, în parc să alerge și atât. Pentru alții e bine acasă. Dar dacă nici asta nu este confortabil pentru mine sau nu este potrivit, atunci mai bine fac niște exerciții, altfel de exerciții sau găsesc alt sport sau altceva care să fie potrivit pentru mine.
Primii pași pentru ca dorințele să devină realitate
Ar fi bine să formulăm altfel dorința?
Da. Mai întâi să mă gândesc de ce vreau așa ceva, de ce vreau să mă duc la sală? Doar pentru că se duc și prietenii mei? Pentru că așa aud că este la modă? Sau chiar cred că mă ajută pe mine, că îmi dă mai multă energie, îmi aduce mai multă sănătate, mă întreține mai tânăr? De ce îmi doresc?
Dacă am un ”de ce” suficient de puternic înainte, am mult mai multe șanse să îmi iasă.
Este importantă și starea pe care o avem atunci când formulăm dorințele?
Dacă sunt tristă și mai ales dacă nu-mi place de mine în ziua respectivă, în niciun caz nu o să-mi iasă, pentru că o să imprim toate dorințele cu energia acelei stări, dar mai este ceva: nu ai dorință atunci când ești trist.
Ar fi bine să detaliem mai mult dorința, să ne notăm cât mai multe detalii despre ce ne dorim?
Da, cât mai multe detalii. Dacă luăm același exemplu cu sala, să scriem dacă vreau să mă duc la sală sau să alerg în parc sau să mă duc la dansuri, la yoga sau să fac singur acasă. Apoi să mă gândesc când vreau să fac mișcare: dimineața sau seara? Depinde cum e mai bine pentru mine, pentru programul meu. Și asta este de pus pe hârtie, ca să-mi clarific, ca să-mi fie mult mai clar ce vreau să fac și cum vreau să fac.
Practic este nevoie să fim conștienți de pașii pe care e nevoie să îi facem?
Cel mai important pas este cum facem ca să începem. Dacă vreau să mă duc la sală de la 1 ianuarie, dar nu am pregătit ceva înainte ca să mă ajute, este scuza perfectă. Nu am avut echipament, nu am avut loc în program. Sunt o mulțime de lucruri pe care nu le-am avut, dar dacă mi le pun de la început pe hârtie, ce am nevoie, de ce fel de adidași am nevoie, de ce fel de echipament am nevoie, dacă mi le pregătesc pe toate, nu mai am scuze. Și atunci iarăși sunt mult mai multe șanse să-mi iasă.
Să ne punem dorințe din toate ariile vieții sau mai bine una-două, nu mai multe?
Ar fi minunat dacă am acoperi ariile mari, respectiv zona materială, fizică, deci tot ce ține de sănătatea noastră, dacă mai punem și ceva legat de relații care acoperă zona emoțională, mental ce pot să fac astfel încât să îmi țin mintea și tânără, și trează, iar în plan spiritual cum îmi îndrept gândul către ce este dincolo de ceea ce vedem în jurul nostru și care de foarte multe ori ne ajută.
Ce greșim de obicei când ne punem dorințe despre relațiile din viața noastră?
Când ne punem dorințe despre relații suntem tentați să cerem ca ceilați să fie într-un anume fel. Ar fi mult mai sănătos să îmi pun dorințe despre cum să fiu eu: să fiu mai calmă, să am mai multa bunăvoință sau dimpotrivă. Cum ar fi să îmi pun dorința astfel: aș vrea să îmi placă de mine în relație cu mama, cu soțul sau cu șeful? Și ca să îmi placă de mine hai să vedem ce am de făcut.
Până să ne punem dorințele ar fi bine să facem și o retrospectivă a ceea ce s-a întâmplat în anul trecut?
Este grozavă retrospectiva și este un motiv foarte bun pentru care să facem asta: evaluarea întregului an ne dă mult mai multă claritate. Nu este vorba despre ce am făcut, ci mai degrabă cine am ajuns să fiu, adică ce am reușit în primul rând în plan personal, nivelul lui „a fi”: cine sunt, sunt mai calm, mai relaxat sau nu, mai binevoitor sau nu. În momentul în care le pun pe hârtie, ca listă, atunci când le vad clar în fața mea începe să mi se clarifice despre ce a fost anul trecut și ce vreau în anul următor.
În interviul pe care l-am realizat la emisiunea Tinerețe fără bătrânețe am vorbit cu Zoia Zărnescu și despre cum să facem această retrospectivă, ce întrebări să ne punem astfel încât să ne fie mai clar ce am schimbat, cum am evoluat în anul precedent și ce avem de făcut mai departe. De asemenea, veți afla cum ne ajută recunoștința să ni se îndeplinească dorințele pentru noul an. Vă invit să îl urmăriți:
Credit imagine 1: https://www.pexels.com/
