Categorii
Sănătate Sănătate emoțională

Psihoterapeut Diana Vasile: „Să ne scuturăm de tensiunea acumulată. La propriu.”

Cadrele medicale sunt cele mai expuse noului coronavirus. Apoi, să nu uităm de farmaciști, angajații de la magazinele alimentare, polițiștii care se asigură că sunt respectate regulile, jandarmii, militarii, transportatorii, voluntarii și toate persoanele care în această perioadă nu stau acasă, ci lucrează pentru ca nouă, celorlalți, să ne fie bine.

Este clar că cea mai bună susținere din partea noastră este SĂ STĂM ÎN CASĂ, mai ales că sunt încă foarte multe cadre medicale care nu au echipamente de protecție (puteți citi ce mi-au povestit un medic de urgență, un medic ATI, un asistent medical și un farmacist în articolul Cadrele medicale fără echipamente de protecție: „Oameni buni, stați în casă! Gândiți-vă și la noi. Și noi avem familii.”

Eu le sunt profund recunoscătoare tuturor și de aceea am făcut un interviu la emisiunea Tinerețe fără bătrânețe despre cum îi putem sprijini în această perioadă, dar și cum se pot ajuta ei pe ei înșiși. Am vorbit despre asta cu Diana Vasile, psihoterapeut și director al Institutului pentru Studiul și Tratamentul Traumei. Specialiștii de aici oferă sprijin psihologic cadrelor medicale de la Terapie Intensivă, dar și pentru noi toți ceilalți (toate detaliile sunt la final)

Diana Vasile: „Să oprim mesajele critice, agresive la adresa medicilor. Măcar acum să înțelegem că lupta dintre noi nu ajută niciodată.”

Fiecare persoană reacționează diferit la o situație stresantă, dar în cazul personalului medical reacția este mai puternică, fiind primii care iau legătura cu bolnavii, așa că mulți sunt panicați. Este o reacție normală?

Da, este normală. Frica este o reacție firească la amenințare. De asemenea, ei pot să fie mai panicați pentru că sunt expuși la formele cele mai dificile de manifestare a oamenilor, a bolilor, a limitelor sistemului medical. În plus, a purta acel costum este incomod, neplăcut, chiar rănește. Asta dacă există, căci știm că echipamentele medicale sunt limitate și insuficiente. De aceea, noi trebuie să contribuim fiecare cu un ajutor: cei care pot sta acasă să stea acasă să o facă, să ne protejăm cu tot ce avem, să facilităm accesul tuturor autorităților și desigur, să oprim mesajele critice, agresive la adresa lor. Măcar acum să înțelegem că lupta dintre noi nu ajută niciodată, ci doar respectarea regulilor și solidaritatea.

Respirația profundă ajută la gestionarea fricii

Ideal ar fi să existe o instruire psihologică din timp, ca să înveți cum să gestionezi o criză, dar dacă nu a existat această instruire, ce poate fi făcut acum?

În primul rând să fie o bună organizare. Asta lasă lucrurile să se desfășoare fluid, se încurcă mai puțin și atunci evident complicațiile emoționale sunt mai puține. Al doilea lucru: fiecare persoană să învețe să își gestioneze respirația în primul rând, pentru că respirația rapidă duce la agitație și mai mare și accentuarea tuturor stărilor negative, deci respirații profunde, până în abdomen.

Este importantă cultivarea unei atitudini pozitive, a unor mesaje pozitive, a glumelor, a se scutura din când în când de toată tensiunea acumulată, adică să își ia o pauză de 30 de secunde și să se scuture, pentru că în corp se păstrează toate tensiunile și aceste gesturi simple ajută creierul primar să își restructureze atitudinea.

Deci să se scuture la propriu, nu la figurat?

La propriu, da, pentru că această detensionare musculară ajută foarte mult în păstrarea unui tonus bun, a unei capacități de menținere a unei stări bune. De asemenea tonul: suntem foarte sensibili la ton și avem nevoie să păstrăm un ton cald, calm, încurajator, să avem toată această formă de interacțiune mai degraba pe latura pozitivă, pe susținere. Acestea sunt lucrurile care păstrează echilibrul psihicului, nu absența tensiunii, nu absența adversității, nu absența dificultății, ci modul în care noi ne dăm cu capul în ea sau dimpotrivă, ne uităm, vedem și avem grijă de noi.

De asemenea este important să ne păstrăm micile bucurii, pentru că va fi important să cultivăm o atitudine pozitivă chiar și în cele mai dificile momente și nu în ultimul rând, cel mai important este să avem încredere în viață. Sistemul psihic, sistemul imunitar la cei mai mulți dintre oameni este suficient de puternic încât să se întâlnească cu dificultatea, inclusiv cu virusul și să facă schimb de informații astfel încât să poată să trăiască unul cu celălalt.

Diana Vasile: Medicii să se scuture de tensiunea acumulată. La propriu.

Putem să vorbim și de o imunitate psihologică?

Exact! Sunt atâtea studii care arată că imunitatea fizică cu imunitatea psihologică sunt mână în mână, deci avem deja două posibilități la îndemână. Prima este să ne protejăm prin expunerea limitată la virus, adică prin această izolare pe care o practicăm cu toții, prin igienă, iar pe partea psihologică avem nevoie să înțelegem că avem forța vitală suficient de puternică pentru a traversa experiențe dificile. Suntem dotați natural cu asta. Apoi avem la îndemână capacitatea de a ne regla emoțiile, capacitatea de a trăi stări bune și avem nevoie să ne expunem lucrurilor bune. Am văzut cred cu toții cât de mult umor poate ieși din această situație și promovez această formă de a ne păstra seninătatea –  este unul dintre factorii protectivi cei mai importanți.

De asemenea este important să fim in contact virtual unii cu alții. Nu e o formă mai puțin impersonală, pentru că depinde de tipul de emoție pusă acolo, iar dacă noi începem să ne privim cu compasiune, dacă începem să ne privim cu bunătate și susținere, atunci și această formă virtuală este un pic mai prietenoasă pentru fiecare dintre noi. Și evident, să nu ne facem rău, adică să transmitem mesaje pozitive, încurajatoare și chiar dacă sesizăm greșeli, să fim pregătiți să le îndreptăm, nu să acuzăm și să aruncăm celui suspus greșelii toată negativitatea noastră.

Și poate chiar să le mulțumim mai des.

Da, toate autoritățile au un rol foarte important și sper ca această perioadă să arate chiar și celui mai negativist om cât de mult depindem unii de alții și că niciun om, indiferent de statut, niciun om nu este mai puțin important. Rolul fiecăruia pentru păstrarea sănătății tuturor este foarte important!

Diana Vasile: „Să avem încredere în forța noastră vitală, în organismul nostru”

Dar dacă vezi că nu ești susținut, că nu ai nici măcar echipamente de protecție destule, cum te mai poți îmbărbăta, cum să reziști? 

Există două tipuri mari de factori de protecție: externi și interni. Desigur, ideal este să avem din ambele categorii, dar rareori se întâmplă asta. De aceea, pentru a ne îmbărbăta este important să ne bazăm și să ne stimulăm factorii interni: încrederea în forța noastră vitală – pentru că viața este puternică, vrea să se manifeste, încrederea în capacitatea corpului de a rezista și de a se recupera – istoria și știința au arătat acest lucru. Un alt factor intern care ne protejează este responsabilitatea, adică abilitatea de a avea un răspuns potrivit, adaptativ, la ceea ce se întâmplă. Acum este vorba de capacitatea de a respecta regulile care protejează. Este cel mai evident acum că dacă ai grijă de tine, ai grijă de toți cei din jurul tău. Important acum este să nu ne facem rău unii altora. Răul făcut de noi poate fi cu siguranță mai mare decât cel făcut de acest virus. Un alt factor intern protectiv este capacitatea de a regla emoțiile; de aceea, este important să ne ocupăm de emoțiile noastre și să cultivăm o stare pozitivă prin a ne concentra și a cultiva emoțiile pozitive, precum și descărcarea emoțiilor negative.

Expuși sunt și farmaciștii, vânzătorii din magazine, casierele de la supermarketuri. Ce să faci când în tine se dă o luptă – pe de o parte ai vrea să îți faci treaba, să ajuți, dar pe de altă parte îți e teamă și ai vrea să îți dai demisia?

Nici nu cred că demisia ar rezolva ceva, dar da, ei sunt expuși și, din nou spun, au toată aprecierea noastră pentru ceea ce fac, pentru locul și rolul lor. Sper ca această situație să restructureze puțin caracterul nostru, să apreciem mai mult fiecare om. Și din nou, să se bazeze mult pe factorii personali: să spună altora și să își repete mesaje pozitive, să găsească micile aspecte, lucruri frumoase, pozitive, să glumească, să se scuture din când în când de tensiunea acumulată, să păstreze un ton calm, să se odihnească cât pot de mult, să fie sprijiniți de noi toți și protejați de noi toți. Să ceară cu calm să fie protejați. Atât managerilor lor, cât și fiecărui om cu care vin în contact.

De ce le e așa teamă unor oameni de izolare? 

Aș menționa două categorii de explicații: una referitoare la nevoile noastre fundamentale și una referitoare la obișnuințele noastre dobândite în ultimii ani. Prima explicație: izolarea vine împotriva unor nevoi fundamentale ale oamenilor și ale ființelor vii: nevoia de a avea contact fizic, prin intermediul simțurilor, una cu cealaltă și de a se regla în acest fel; nevoia de mișcare, nevoia de explorare, nevoia de exprimare. De aceea, pe termen lung această limitare ar putea genera dificultăți psihologice.

Referitor la al doilea tip de explicație: noi, oamenii, am practicat excesul de explorare prin posibilitățile de călătorie multiple și variate permise de progresul tehnologic. Tot progresul tehnologic a creat iluzia controlului asupra vieții, asupra tuturor ființelor vii. Or, în acest caz, suntem noi acum în interacțiune cu o altă ființă vie, care vrea exact aceleași lucruri ca și noi: să trăiască, să se reproducă și să trăiască bine! Ori noi încă nu suntem împăcați cu această idee și această realitate: că nu suntem singurele ființe vii care vrem să trăim și că avem nevoie să căutăm strategii de colaborare cu toate ființele vii. Dar sper că învățăm acum această lecție de adaptare la manifestările vieții.

Ce-am putea învăța din toată această criză?

O, multe! Aș menționa doar câteva aspecte:

  • igiena este obligatorie, nu opțională;
  • toți depindem foarte mult unii de alții, indiferent de rangul social, atât în cele bune, cât și în cele mai puțin bune;
  • solidaritatea este regula pentru o funcționare bună și pentru sănătate, nu o excepție;
  • educația presupune pregătirea pentru succes, dar că succesul se formează din capacitatea de a trece prin dificultăți, greutăți, pierderi, riscuri și trebuie să exersezi să treci prin ele;
  • investiția în sănătate și educație este cea mai bună investiție; atât la nivel personal, cât și social;
  • agresiunea de orice fel trebuie limitată, altfel ea se va întoarce împotriva noastră;
  • starea de bine începe cu noi, nu cu alții, depinde în primul rând de noi. Apoi împrăștiem în jurul nostru ceea ce este în interior.

Sprijin psihologic gratuit pentru cadre medicale

Cum putem beneficia de sprijin psihologic la Institutul pentru Studiul și Tratamentul Traumei?

În această perioadă, ISTT pune la dispoziție o serie de resurse dedicate situației cu care ne confruntăm, pe care le puteți accesa gratuit, pe site-ul Institutului. Mai mult decât atât, ISTT oferă servicii de asistare gratuită ONLINE tuturor celor aflați în dificultate în aceste momente.

Institutul a înființat și două grupuri de suport terapeutic pentru cadrele medicale de la Terapie Intensivă: un grup de terapeuți ISTT care poate oferi suport tuturor cadrelor medicale de la Terapie Intensivă Nou Născuți (în parteneriat cu „Asociația Unu și Unu”), dar și un grup de terapeuți ISTT care oferă sprijin cadrelelor medicale de la Terapie Intensivă din secțiile de boli infecțioase.

Serviciile de consiliere și suport psihologic sunt gratuite și vor fi oferite ONLINE sau telefonic. Detalii pe adresa de e-mail asistare@istt.ro sau direct pe pagina de facebook a Institutului.

 

 

Sursă featured photo: www.unsplash.com

Categorii
Sănătate

Cadrele medicale fără echipamente de protecție: „Oameni buni, stați în casă! Gândiți-vă și la noi. Și noi avem familii.”

Duminică am atras atenția că medicii nu au primit echipamente de protecție în articolul „Medici panicați că nu au dezinfectanți și echipamente de protecție. Autoritățile spun că avem de toate”

Găsiți acolo declarații uluitoare ale unor medici. Și veți mai citi altele mai jos, nu doar de la medici, ci și de la asistenți sau farmaciști.

Luni, dr. Marian Stamate, medic ORL la Spitalul Colțea, a intrat în direct la Digi24 și a spus exact ce mi-a povestit și mie în articol, că nu au primit echipamente de protecție. Ulterior, managerul spitalului, dr. Mircea Lupușoru, a declarat că au tot ce le trebuie: “Avem stocuri pentru 45 de zile minim. Am cumpărat înainte 10.000 de măști. S-au terminat într-o săptămână. Acum avem 25.000 de măști, avem combinezoane, ochelari, halate de unică folosință”. Imediat după, colega mea Carla Tănasie a fost în depozitul spitalului. Managerul i-a arătat cutiile cu echipamente, dar în secții medicii nu aveau mare lucru. Carla Tănasie i-a întrebat de ce, iar răspunsul a fost : “Ni s-a spus să le ținem sub cheie și să le dăm când vom avea suspecți.

Ce să înțelegem din această declarație? Eu înțeleg „mai întâi să se infecteze și apoi îi protejăm, adică degeaba îi mai protejăm”. Serios?! Asta înseamnă “avem de toate”? În plus, nu știam dacă să râd sau să plâng când managerul spunea că au 100 de combinezoane. Păi cum le ajung 100 de combinezoane cel puțin 45 de zile?

Cadrele medicale au nevoie de timp să învețe să manevreze combinezoanele

Și dacă tot veni vorba de combinezoane (acele costume etanșe, ca de cosmonaut), trebuie să știți că medicii au nevoie de un training înainte, trebuie să învețe cum să se îmbrace și cum să se dezbrace de ele corect și cât mai repede. 

“Ar trebui să existe training timp de 3 săptămâni. S-a dovedit că de atâta timp e nevoie pentru a învăța să îl îmbraci corect. Dacă nu faci asta, riști să te infectezi, dar și mai periculos este cum te dezbraci, pentru că atunci te poți contamina foarte ușor. În Franța există o persoană care se ocupă de asta, să ajute și să verifice că medicii se dezbracă în mod corect. Dacă nu faci corect îmbrăcarea sau dezbrăcarea, atunci tu crezi că ești safe, dar de fapt e posibil să te fi infectat și apoi îi infectezi și pe alții fără să știi, atât pe colegi, cât și pe pacienți. Acesta este marele pericol”, mi-a spus dr. Stamate.

Medic ATI, Spitalul Colentina: Nici nu am văzut astfel de combinezoane

Același lucru mi-au povestit mai mulți medici. Și chiar au circulat filmulețe cu personalul de la Matei Balș, care a făcut astfel de traininguri. Cu cei de la Colentina, însă, nu s-a întâmplat așa. 

Tot luni am vorbit la telefon cu un medic de la ATI, care îmi spunea că nu au văzut astfel de combinezoane. Conducerea le-a spus că are, dar lor nu le-a dat nimeni, ca să le încerce, să se obișnuiască și ei cu îmbrăcatul corect. 

Era cât de cât liniștit, pentru că preconizau că în aproximativ două săptămâni vor prelua pacienți de la Balș, dar surpriză! Nu au trecut două ore de când am vorbit și ministerul a anunțat că spitalul Colentina devine spital suport pentru Balș. 

Multe spitale nu au proceduri pentru situația în care vine un om suspect de COVID-19

Mai este o problemă pe care mi-au spus-o mulți medici din diferite spitale: că nu există o procedură, un workflow, un circuit pe care să îl urmeze atunci când le vine un pacient cu simptome sau din una dintre țările cu peste 500 de cazuri. Să știe fiecare medic, fiecare asistentă ce are de făcut. Ieri îmi povestea un medic că le-a venit un pacient care se întorsese din Spania de curând și pur și simplu a fost o harababură, căci cadrele medicale nu știau cum să facă. Asta e de neconceput! Asta nu ține de stocuri, de achiziții, ci doar de profesionalismul conducerii. 

Medicii s-au organizat cum au crezut că e mai bine, dar faptul că nu aveau o procedură clară a întârziat actul medical și bineînțeles că se pot face și greșeli, care să determine infectarea personalului medical sau a celorlalți pacienți, care vin la spital cu alte probleme. Nu s-a vindecat nimeni subit de bolile pe care le avea doar pentru că a apărut noul coronavirus. Oamenii au în continuare boli și trebuie să meargă la medic. E adevărat că doar care au nevoie de ceva urgent. Ceilalți e bine să stea acasă și mai degrabă să sune medicul.

La noi la Digi24 managerii au luat imediat decizii pentru a ne proteja și pentru a se asigura că va avea cine să lucreze și în perioada următoare. S-au luat măsuri stricte și fiecare știe ce are voie să facă și ce nu. Adevărul este că la spitale nu e nevoie de așa ceva. Oricum nu li se dau echipamente ca lumea, așa că de ce să se mai chinuie managerii să facă proceduri? Oricum medicii o să se infecteze, așa-i? 

Sunt ironică, știu. Nu e stilul meu, știți că prefer să scriu despre subiecte medicale, să fac educație mai degrabă decât dreptate, dar de data asta nu am putut sta deoparte. Nu suport să aud “avem de toate” când atâtea cadre medicale spun că nu e așa. E adevărat că puțini au curajul să spună public, dar nu vreți să știți câte mesaje anonime am primit. Și am citit destule și pe Facebook. Plus că vorbesc între ei la telefon sau pe grupurile de whats app, știu pentru că am văzut multe discuții, dar bineînțeles că nu le pot face publice. Problema este că nu au curajul să spună public. Cei care spun cu nume și prenume sunt foarte puțini. 

Dragi colegi jurnalisti, bloggeri, vloggeri, influenceri sau simpli cititori, haideți să le facem auzite vocile! Poate așa prind curaj și alții să spună ce se întâmplă cu adevărat. Aici nu e vorba despre a răspândi panică, ci despre a determina autoritățile să facă ceva. Sau măcar să recunoască adevărul.

Ar putea să spună uitați, oameni buni, medici, asistenți, cetățeni ai României, în țară avem atâtea măști, atâtea cu filtru, atâtea simple, atâția ochelari, viziere, dezinfectanți, spirt etc. Nu sunt suficiente, am mai comandat atâtea, facem tot posibilul, ne străduim, dar e criză peste tot, se găsesc greu, vom produce și la noi în țară asta, asta și asta, dar până atunci trebuie să ne descurcăm cu ce avem. Dacă ar spune adevărul aș înțelege și sunt sigură că ar înțelege și medicii, că doar e criză peste tot de echipamente. Dar nu să spui că ai de toate, când de fapt la noi nu ai de toate nici pentru probleme de zi cu zi, obișnuite, dar pentru o criză ca aceasta!

Vă las mai jos câteva declarații ale unor medici, asistenți și farmaciști, dar atenție! Cei care sunt în prima linie sunt mai mulți: și polițiști, angajați ai IGSU, angajați din supermarketuri, din bănci, din instituții de stat care au program cu publicul. Pentru ei toți e bine să stăm cât mai mult în casă și să nu facem drumuri inutile. Sigur că medicii sunt mai expuși, pentru că la ei se duc pacienții când au semne de răceală, gripă sau COVID-19.

Dr. Cristiana Adi Oprița, medic de urgență

“Eu sunt medic de medicină de urgență la un spital militar din Sibiu, dar sunt civil, nu militar. Este mai mult decât bătaie de joc! Eu înțeleg că nu există, că statul e responsabil, dar și managerii sunt responsabili, pentru că se știa de asta și trebuia să se intereseze din timp. Nu e posibil să mă lase să lucrez cu mâinile goale! 

Primii care iau contact cu acești pacienți sunt medicii de urgență, din Unitățile de Primiri Urgențe, din camerele de gardă, de la Ambulanță. Eu nu vreau echipament din ăla de cosmonaut, dar dă-mi măcar o mască cu filtru, cu protecție maximă! Sau măcar o mască FFP3 și o vizieră! Combinezoanele să le dea la ATI, că ei au mai mare nevoie. Eu acum sunt în concediu medical, pentru că am niște probleme de sănătate care s-au acutizat, probabil și de stres, de nervi, dar vineri când am lucrat nu aveam circuit, nu aveam unde să izolăm pacienții, am avut doar măști simple, chirurgicale, pentru că am avut noi rezerve.

Dar mănuși, ochelari?

E, ochelari, ce ochelari?! Nu avem echipament deloc! Doar mănușile și măștile simple, atât. Motiv pentru care eu nu mă mai întorc la muncă dacă nu ne asigură un minim echipament de protecție. Eu nu sunt genul de om care să se dea bătut, sunt în urgență din 1996. Și nici nu sunt o fricoasă de fel, dar totuși, să mă lași cu mâinile goale într-o bătălie? Am și eu familie, am și eu copii. Nu mi-e frică pentru mine cât mi-e frică pentru ei.”

Daniel Petrica Simion, asistent medical

Asistent Daniel Petrica Simion, de la Spitalul Universitar de Urgență București, a postat luni (16 martie) un video pe profilul său de Facebook în care spunea: 

“Azi-dimineață, când am ajuns la spital, am constatat că cei de la pază nu aveau măști, colegele liftiere nu aveau măști. Am mers la blocul operator, am intrat în sală și nu aveam dezinfectant. Am sunat asistenta sefă și a zis că a pus duminică. Păi și unde e? Se fură, a zis! A, ok, se fură. 

La ora 7 am plecat de la serviciu. Liftierele nu aveau măști, paza nu avea măști. Este inadmisibil să nu fie echipamente! Domnule premier, domnule președinte, spuneți adevărul, că v-a prins nepregătiți! Cum se întâmplă iarna cu ninsorile. Spuneți că nu avem! Să conștientizeze tot românul să nu mai iasă din casă! Stați, oameni buni, în casă! Cadrele medicale sunt expuse! Polițiștii sunt expuși! Gândiți-vă și la noi, că și noi avem familii.”

Dr. Ioan Mirea, președintele Societății Multidisciplinare a Medicilor Rezidenți

“În majoritatea spitalelor, medicii rezidenți sunt responsabili de triaj, reprezentând prima linie de interacțiune cu pacienții. Ei sunt supuși celor mai mari riscuri de infecție. În cazul în care medicii nu sunt suficient de bine protejați în fața noii infecții, riscurile de a îmbolnăvi alte persoane, în special pacienți cu multiple comorbidități, sunt foarte mari. Este nevoie de materiale de protecție, substanțe biocide și de echipamente medicale, dar și de protocoale și metodologii dedicate, în toate unitățile sanitare, pentru pacienții infectați.

În momentul de față, sunt spitale care dispun de aceste materiale și echipamente, cu stocuri limitate….Sunt spitale unde medicii vin cu aceste materiale consumabile de pe secțiile lor, în camerele de triaj. Unii dintre ei poate achiziționează din bani personali aceste materiale”, a declarat dr. Ioan Mirea la RFI (găsiți aici declarația pe larg). 

Alexandra Popescu, farmacist

“Nici în farmacii situația nu e mai grozavă… Nici noi nu avem măști, mănuși sau măcar un geam între noi și pacient. Fluxul de pacienți s-a triplat! În loc să stea acasă, să se protejeze și să avem doar pacienți care într-adevăr au rețete pentru boli cronice sau diferite afecțiuni, vin pentru tot felul de “provizii” medicamentoase, iar incercarea noastră e în zadar în a le spune că suntem bine aprovizionați de la furnizori și depozite și pot veni oricând la noi doar în situația în care le sunt necesare medicamentele…

Eu și colegele mele asistenți farmaciști avem o farmacie de cartier, în care ne cunoaștem cu toți ai zonei, dar nu înțeleg. Zilele acestea privind pe rapoarte, numărul de pacienți e triplu, iar noi cu greu facem față, nu avem timp să preluăm medicamentele aduse din depozite și toată gestiunea zilnică necesară.”

Prin izolare, distanțare socială și igienă putem proteja persoanele vulnerabile. Și spunând adevărul

Ieri mi-am dat seama că sunt într-o bulă a mea, formată din oameni care au înțeles că e o treabă serioasă și periculoasă și stau în casă. E doar o bulă, pentru că mulți erau în continuare în baruri, restaurante, la cozi și îmbulzeală la supermarket, farmacii ori spitale, la locuri de joacă. Am primit multe mesaje, de peste tot din țară. Sunt și oameni care au înțeles, dar parcă nu destui. Iată câteva dintre mesaje:

  • Un parc plin de copii, Crângași, lângă Podul Grant. Sunt vizibil mai puțini, dar tot mulți.
  • Craiova…. autobuze pline de pensionari! În Metro se ceartă pe sacii de cartofi!
  • La Tineretului este aproape pustiu, inclusiv parcurile.
  • Slatina. 10% oameni pe străzi. Aici e pustiu.
  • Stau într-o zonă circulată. Văd de la balcon că sunt mulți oameni pe-afară, pensionari în mod special.
  • La noi în parc este plin, în special de oameni în vârstă! (Târgu-Jiu)
  • Eu am traversat orașul azi, dar nu am văzut oameni deloc.
  • Brașov, plin de pensionari pe afară, foarte puțini cu mască….
  • Dacă zilele trecute a fost destul de straniu şi gol prin Bucureşti (zona mea – Tineretului), azi a reinviat…
  • Râmnicu Valcea. Coadă la Taxe și impozite.

Haideți să fim mai responsabili, să ne gândim mai mult la cei din jur. Știu că unii dintre noi trebuie să meargă la serviciu, nu despre asta e vorba, și eu merg la redacție, e normal să mai mergi din când în când la un magazin sau poate ai ceva urgent de rezolvat, dar dacă e ceva ce poți amâna, ceva ce nu e urgent, fă-o! Astfel nu te protejezi doar pe tine, ci și pe cei din jur. 

Problema cea mai mare este supra-aglomerarea spitalelor. Ideea este să nu ne îmbolnăvim prea mulți în același timp, căci medicii sunt puțini, paturile de terapie intensivă sunt puține, aparatele de ventilare și mai puține, iar cu echipamentele de protecție ați citit care e situația în unele locuri. 

Și mai gândiți-vă la ceva: sunt și mulți medici în vârstă sau care au boli cronice. Și nu mă refer doar la cei din spitalele care au pacienți cu COVID-19, ci și la toți ceilalți: medici de familie, ortopezi, diabetologi, cardiologi șamd. Și ei au riscul de a face o formă gravă a bolii, așa că nu mergeți la consultații decât dacă este neapărat nevoie și oricum sunați înainte. Poate că veți primi ajutorul de care aveți nevoie prin telefon sau online. Același lucru este valabil și în cazul farmaciștilor, polițiștilor, angajaților din magazinele alimentare. 

Stați cât mai mult în casă, ieșiți doar dacă e neapărat nevoie și păstrați distanța de cel puțin un metru, nu stați mult lângă o persoană. Plus igiena, care este esențială. Vă rog uitați-vă pe articolul scris de mine anul trecut despre cum să ne spălăm pe mâini și cum să tușim sau să strănutăm corect. Îl găsiți aici

Gândiți-vă că puteți fi asimptomatic sau puteți avea niște simptome ușoare, deci să nu știți că aveți COVID-19. Dacă strănutați sau tușiți incorect, în palmă, când sunteți la medicul de familie sau în fața casierei de la supermarket, de exemplu, îi puteți da virusul. Sau dacă apoi puneți palma pe un cărucior de cumpărături și apoi altcineva pune mâna si apoi o duce la față. 

Învățați să strănutați și să tușiți corect! Știu că nu e ușor, și mie mi-a fost greu să mă obișnuiesc, dar dacă suntem atenți și exersăm, vom învăța și ne va intra în reflex. Trebuie doar să vrem. La fel cu dusul mâinii la ochii, gură, nas. Mi se pare cel mai dificil să învățăm să nu ne mai atingem fața (gura, nas, ochi) decât dacă ne-am spălat pe mâini, dar este vital să ne obișnuim și cu asta. 

Și foarte important: spuneți adevărul. Dacă ați venit dintr-o țară în care sunt cazuri, dacă ați intrat în contact cu cineva care are boala sau care e suspect, vă rog spuneți adevărul medicilor. Nu e vina voastră, nu vă condamnă nimeni, dimpotrivă. Spunând adevărul, medicii pot lua măsuri să nu se răspândească virusul. Atât cât pot și ei. Și dacă trebuie să stați în izolare, stați, nu ieșiți din casă, nu intrați în contact cu alți oameni. Gândiți-vă la parinții sau bunicii voștri. Vouă v-ar plăcea ca o persoană care ar putea avea virusul să îi infecteze? Dacă nu, atunci nu faceți nici voi asta.

Dovada că nu trebuie să ne panicăm, ci doar să respectăm niște reguli

Atenție, nu spun să ne panicăm, să devenim paranoia. Știți vorba aia, „a muri de frică”? Sau „de ce ți-e frică nu scapi”? Ideea e NU să stăm cu frica în sân non stop, ci să avem încredere în organismul nostru, că vom fi bine, dar în același timp să respectăm aceste reguli.

Vă invit să citiți articolul în care am demonstrat cu cifre că nu e cazul să ne panicăm. Dacă te infectezi cu noul coronavirus nu înseamnă că o să mori! Nici măcar dacă ești în vârstă și ai boli asociate. Nu toată lumea din această categorie care se îmbolnăvește de COVID-19 va muri, nicidecum!

Vă dau un singur exemplu: în China rata mortalității, astăzi, 18 martie, este 4%. Asta înseamnă că 96% dintre persoanele infectate cu noul coronavirus trăiesc! E adevărat că în Italia rata e mai mare, aproape 8% (mai exact, 7.95), dar chiar și așa, nu trebuie să intrăm în panică. Ideea este, așa cum spuneam mai sus, să nu ne îmbolnăvim prea mulți în același timp. Frica slăbește sistemul imunitar, deci încredere și responsabilitate! Găsiți mult mai multe cifre care demonstrează că nu trebuie să ne panicăm în articolul „Coronavirus: măsuri de protecție și dovada că nu trebuie să ne panicăm„.

Aveți grijă de voi și de oamenii din jur! Și nu uitați să vă relaxați și să faceți măcar câteva dintre lucrurile pe care le aveați de mult pe listă și nu găseați timpul necesar.

 

 

Sursă featured photo: www.cdc.gov

Această pagină web folosește cookie pentru îmbunătățirea experienței de navigare și pentru asigurarea unor functionalități. Află mai multe

Această pagină web folosește cookie pentru îmbunătățirea experienței de navigare și pentru asigurarea unor functionalități. Află mai multe