Categorii
Sănătate Sănătate emoțională Sănătate fizică

Sfaturi de longevitate de la străbunica mea

longevitate 1V-o prezint pe străbunica mea, care are 98 de ani. Sincer vă spun că n-am întâlnit om mai optimist decât ea! Deși are destule probleme de sănătate și a avut o viață foarte grea, este încă lucidă și taaare glumeață 🙂 Din păcate ajung destul de rar pe la ea, pentru că locuiește în județul Gorj. Ultima dată când am vizitat-o mi-am dat seama că în aceeași încăpere erau 5 generații: nepoțica mea Daria, sora mea, mama, bunica și străbunica noastră. Practic Daria are stră-străbunică 🙂

longevitate 2

Eu nu-s bătrână, abia acum am început a-mbătrâni!

Mămița, așa cum îi spunem noi, a avut o viață foarte grea. S-a născut în anul 1918, odată cu primul război mondial. Dintre cei 9 copii, 6 au murit. Patru dintre ei înainte să împlinească 7 ani. Și străbunicul meu a murit acum mulți ani. Cu toate acestea, mămița a mers înainte și nu oricum, ci cu zâmbetul pe buze și fără să se plângă. Chiar am râs copios cu toții, pentru că bunica îi povestea mamei ei (străbunicii mele) că nu se simte bine, că o doare un picior, iar mămița i-a spus: “Uite cine a îmbătrânit! Tu, nu eu! Eu nu-s bătrână, abia acum am început a-mbătrâni!” :)) Și asta e doar una dintre glumele pe care le-a făcut. În plus, ne-a recitat poezii, ne-a cântat, ne-a povestit cum era “pe vremea ei” și ne-a spus câteva dintre capitalele Europei!

longevitate 3

Pași simpli către longevitate

Mereu am fost curioasă ce au mâncat părinții, bunicii și străbunicii noștri. Mămița mi-a spus așa:

“Ce am avut în bătătură. Carne o dată pe săpămână, duminica, dar dintr-o pasăre mâncau 7-8 guri. Brânză, lapte și tot ce aveam în grădină: fasole, varză, cartofi. Cumpăram doar fidea, orez.”

În plus, mergeau mult pe jos și munceau de dimineața până seara la câmp, spre deosebire de noi, care suntem sedentari. Dar poate mai important decât ce mâncau și faptul că făceau efort fizic este felul în care gândeau. Am întrebat-o pe străbunica mea de ce crede ea că a ajuns la 98 de ani. Mi-a răspuns așa:

“Nu le-am băgat pe toate în seamă, nu le-am pus la inimă. Dacă pui la inimă te îmbolnăvești. Oamenii vorbesc, dar voi să nu-i băgați în seamă.“

Practic să nu te afecteze ce spun alții, să nu trăiești în funcție de ce spune lumea, să contezi tu și nimeni altcineva. Și sunt total de acord! Prea mulți oameni poartă o mască, astfel încât să “dea bine”, să nu supere, să nu fie arătați cu degetul, să nu simtă sentimentul de rușine. Prea mulți oameni duc o luptă interioară între ce sunt și ce arată în exterior că sunt, iar asta duce inclusiv la boli fizice. Străbunica mea nu a fost așa. Nu i-a fost rușine de nimeni. Cât despre simțul umorului și optimism, mai am de învățat! Mulțumesc pentru această lecție prețioasă, mămiță! Promit să o exersez în fiecare zi!

Această pagină web folosește cookie pentru îmbunătățirea experienței de navigare și pentru asigurarea unor functionalități. Află mai multe