Avem tendința să ne axăm mai mult pe ce să îi dăm copilului să mănânce, să fie cât mai sănătos, cât mai bio, să îl ducem la sport, să avem grijă de sănătatea lui emoțională, dar de multe ori uităm cât de important este somnul copilului. Dacă nu se odihnește bine, atunci răcește mai ușor, nu are energie, nu are răbdare, nu se poate concentra la grădiniță sau la școală. Mai mult, studiile arată că tulburările de somn pot duce în timp la depresie, diabet ori obezitate.
Auzisem de doamna doctor Mihaela Oros de multă vreme, colegele mele de la emisiune făcuseră materiale cu dumneaei, dar eu nu apucasem să o cunosc până să o invit în studio. Este medic pediatru şi pneumolog, cu competenţă în somnologie pediatrică, fondatoarea Asociației pentru Tulburările de Somn la Copii și Adolescenți. Tare mult m-am bucurat când am decoperit un medic care privește organismul ca pe un întreg, care nu se uită doar la bucățica ei, respectiv problemele de somn.
„Funcționăm ca o uzină, care are nevoie de fiecare părticică, în fiecare zi și în fiecare noapte. Suntem bine făcuți și piesele componente sunt greu de înlocuit”, mi-a spus când am vorbit la telefon pentru documentare. Și da, așa este. Vă invit să citiți o parte din interviul pe care l-am făcut la emisiunea Tinerețe fără bătrânețe, despre cât de important este somnul copilului și cum putem depista eventuale probleme. Dacă vreți să îl ascultați pe tot, la finalul articolului găsiți și interviul video.
Copii odihniţi, copii sănătoşi
Care este rolul somnului în cazul copiilor? La fel de important ca și alimentația, în sensul că pentru a putea funcționa avem nevoie de mâncare, de nutrienți, de proteine, glucide, dar la fel de important este și somnul pentru că în timpul somnului organismul se reface de tot ce acumulează peste zi, astfel încât a doua zi să putem să o luăm de la capăt. Pe de altă parte, somnul este un proces activ, dincolo de acest proces de refacere. În timpul somnului se secretă proteine, se secretă hormoni de creștere la copii, sunt diferiți hormoni cu vârfuri de secreție în timpul somnului. Imunitatea se sintetizează și se construiește tot în timpul somnului. În aceste ore de somn creierul nostru este foarte activ și în funcție de vârstă țese acolo oră de oră toate aceste procese foarte importante. Termoreglarea, modul în care noi ne reglăm temperatura, se sintetizează și se construiește în timpul somnului.
De câte ore de somn are nevoie un copil în funcție de vârstă?
E puțin greu să limităm foarte clar numărul de ore și de aceea nu aș vrea să fim foarte stricți. În funcție de vârstă, copiii mici dorm mai mult, respectiv 13-14 ore bebelușii. Pe măsură ce ei cresc, se micșorează numărul de ore. La școală 9-10-11 ore, adolescentul la fel, 9 ore. Ni se pare mult, dar cam atât trebuie să doarmă.
Obiceiuri care afectează somnul copilului
Ce obiceiuri afectează somnul copiilor?
Societatea noastră se schimbă și suntem activi 24 de ore. Copiii au și ei ritmul familiei, părinții vin un pic mai târziu de la serviciu, au multe activități extra serviciu, copiii extra școlare. Dinamica familiei și bineînțeles programul școlar și toate activitățile ajung să influențeze activitatea și viața noastră de zi cu zi și implicit a copiilor. Ar fi bine să gândim lucrurile pe 24 de ore, să limităm ziua cât avem lumină afară, noaptea și somnul cât nu e lumină. Cumva așa suntem noi făcuți, ritmul nostru circadian în acest fel funcționează și ne este cel mai bine când sincronizăm ritmul nostru intern cu soarele și intunericul.
Este nevoie de o rutină de somn?
Este importantă, dar rutina de somn înseamnă cele câteva minute înainte de somn: să spunem o poveste, să stingem lumina, să facem puțină liniște. Pe de altă parte însă, dacă noi mutăm programul târziu în seara în care ne jucăm cu copiii, acest lucru implicit va influența ora de masă, ora de culcare și totul se modifică. Este un efort pe care noi trebuie să-l facem, acela de a sincroniza activitatea noastră atât de intensă, a societății moderne, cu nevoile pe care noi ca oameni le avem, adică să mâncăm cât de cât regulat, să funcționăm corect și să dormim bine, pentru că asta ne influențează pe termen lung, nu numai imediat.
Dacă părinții merg la culcare mult mai târziu decât copiii, există riscul să apară probleme, să ajungă și cei mici să adoarmă mai târziu?
Părinții au și ei nevoie de câteva ore după ce se culcă copilul să își facă și alte activități, să mai stea de vorbă, să mai vadă un film. Nu trebuie să avem același program și de fapt acesta e un alt element important în momentul în care ne gândim la somnul copiilor. Fără să ne dăm seama, încercăm să ne facem același program în sensul în care bebelușii foarte mici dorm puțin, scurt și se trezesc, mănâncă, dorm scurt, se trezesc și mănâncă, indiferent de zi și noapte, pentru că ei încă nu au construit acest ritm circadian. Noi ca adulți ce facem? Ne-am dori ca bebelușul să doarmă toată noaptea legat ca și noi și atunci când se trezește încercăm să facem ceva, îl legănăm, îl ajutăm să doarmă, fără să vrem.
Nu sunt recomandate aceste obiceiuri, precum legănatul, suzeta, biberonul?
Noi încercăm să ajutăm copilul să doarmă, dar dacă înțelegem că bebelușii în primele luni de viață nu pot să doarmă legat câteva ore, atunci ne relaxăm și știm că asta se întâmplă, ca e normal, și nu ne mai străduim atâta, îl lăsăm să doarmă cam cât poate și mai cerem un pic de ajutor în primele luni.
Și dacă nu adoarme ce e de făcut? Dacă plânge? Practic atunci intervin părinții cu legănatul, cu suzeta.
E adevărat că în primele luni ajutăm, nu avem încotro, dar trebuie să înțelegem că în primele luni e normal să se întâmple asta și atunci nu trebuie să fim noi foarte insistenți în a-i legăna, hai fă-i ceva să nu mai plângă, să adoarmă. Îl mai lăsăm un pic, mai stă câteva minute, jumătate de oră, iar îl culcăm. Dacă înțelegem că așa e normal, nu ne mai e atât de greu. Pe măsură ce ei cresc, după 7-8 luni, 1 an, știm că ei pot să lege somnul și să doarmă legat.
Semnele tulburărilor de somn la copii
Care sunt semnele care să-i facă pe părinți să meargă la medic?
În primul rând când părinții observă că zi de zi, săptămână după săptămână copilul nu se culcă, nu reușesc sau se trezesc de multe ori pe noapte, vedem semne de peste zi: e somnolent sau dimpotrivă, la copii cu atât mai mult, nu vedem somnolență, ci devin irascibili, iritabili, nu te mai înțelegi cu el, nu stă locului la școală, adoarme cu capul pe bancă, nu este atent la ore. Uneori sforăie în timpul somnului, au somn agitat, se trezesc, dorm in poziții ciudate, poate își caută o pozitie în care să respire mai bine, cumva tot ce e nefiresc în somnul copiilor. Atunci e bine să discute cu medicul pediatru care știe copilul.
Ce tulburări de respirație pot apărea și cât de frecvente sunt?
Tulburările de respirație în timpul somnului sunt destul de frecvente, atât la copii, cât și la adulți și ele apar doar în timpul somnului. Ziua respirăm bine, nasul și gâtul sunt în regulă, dar noaptea vedem copilul sau adultul că are dificultăți. Mare atenție, pentru că în multe familii sforăitul este ceva normal, dar nu întotdeauna este. Dacă sforăie, înseamnă că nu intră bine aer prin căile respiratorii superioare.
Nu este absolut deloc normal ca un copil să aibă o respirație grea în timpul somnului?
Este normal să sforăie sau să aibă respirație zgomotoasă în timpul răcelilor, virozelor, când căile respiratorii sunt cu secreții, dar dacă noapte de noapte nu intră suficient aer în căile respiratorii, există riscul să nu se oxigeneze suficient de bine creierul și nu-și mai face funcțiile de sinteză a proteinelor, de creștere, de imunitate. Pe măsură ce trece timpul, ele se accentuează și atunci vedem un copil cu tulburări de comportament, iritabil, nervos, cu tulburări de memorie sau un copil cu frecvente infecții respiratorii, pentru că se modifică și imunitatea. De multe ori nu facem legătura cu sforăitul. Sigur că pot fi și alte cauze, dar poate fi și aceasta. Pe termen lung există impactul cardiovascular cu modificări de tensiune, obezitate, diabet. La nivel celular s-a observat că pot să apară modificări în timp. Copiii cresc, ajung la școală, devin adolescenți, iar toate aceste modificări reprezintă un impact asupra organismului lor în creștere, dându-le pe de-o parte modificări pe perioada în care ei trebuie să ia decizii, să funcționeze bine și pe de altă parte există riscul să ajungă un adult tânăr cu tensiune, probleme cardiovasculare, metabolice, care ar fi putut fi prevenite. Nu înseamnă ca orice copil care sforăie poate să dezvolte aceste tulburări, dar nu avem de unde să știm până nu investigăm.
Ce investigații pot fi făcute pentru a depista boli ale somnului, dar și care sunt problemele de somn în cazul adolescenților puteți afla din interviul video.
Adolescentul nu poate să adoarmă devreme și degeaba ne luptăm cu el! Asta se întâmplă în mod natural, e o caracteristică a adolescenților, se întâmplă niște modificări în ritmul circadian și ora de culcare devine din ce în ce mai târzie. Problema este că a doua zi merg la școală. Sunt societăți în care s-a împins ora de începere a liceului după 8:30-9 și s-a văzut în performanțele copiilor cât de benefică este această măsură. (dr. Mihaela Oros)