Știți cum se întâmplă în țările civilizate? Așa cum pacientul e trimis la analize de sânge, radiografii, RMN sau CT, așa e trimis și la psiholog. Este o regulă, nu o excepție. La noi în cele mai multe cazuri trebuie să îți cauți singur un psiholog. E lesne de înțeles că prea puțini dintre pacienți fac asta. Plus că și dacă vrei să fii evaluat, e greu să găsești un psiho-oncolog, pentru că sunt foarte puțini. Ce îți rămâne de făcut? Să te descurci singur. Cu toate întrebările, cu toate sentimentele și groaza. 

50% dintre bolnavii de cancer au nevoie de terapie psihologică 

Mai mult de 70% dintre aceste sentimente sunt normale, arată studiile. E normal să te simți așa după ce primești un astfel de diagnostic. Cu toate acestea, jumătate dintre bolnavii de cancer au nevoie de terapie psihologică pentru a reuși să treacă prin această perioadă. Riscul să intre în depresie este foarte mare, dacă nu primesc ajutor. Ceilalți pacienți, restul de 50% care nu au nevoie de psiholog, tot au nevoie să facă niște schimbări în stilul lor de viață, astfel încât să nu fie copleșiți de provocările bolii, tratamentul să fie eficient, iar durerile cât mai mici.

“Un stres, o stare de depresie și de anxietate care nu este controlată, nu este îmblânzită, poate să crească riscul de suicid, poate să scadă aderența la tratament, poate să facă comunicarea cu sistemul medical teribil de grea și foarte important, pe partea de durere: sentimentele noastre influențează foarte mult percepția durerii, fiindcă jumătate din durere este psiho-emotivă, adică reacționează la tot ce înseamnă stimuli psihologici.” (dr. Dégi Csaba)

Când am aflat că se lucrează la o platformă care îi va ajuta pe bolnavii de cancer pulmonar și melanom să învețe să își gestioneze stările emoționale prin care trec, dar și să comunice mai bine cu medicul, cu familia sau prietenii ori să aibă o dietă sănătoasă, m-am bucurat enorm! Este mare nevoie de astfel de informații, mai ales dacă nu sunt doar niște idei generale, aruncate pe un site, ci unele chiar foarte utile și concrete. Platforma este www.onco-plan.ro, este realizată la inițiativa MSD Romania, iar toate informațiile sunt scrise cu ajutorul specialiștilor în nutriție, al psiho-oncologilor și în colaborare cu Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer.

Eu am fost invitată să fac cunoscută importanța sănătății emoționale și am avut astfel plăcerea să îl cunosc pe dr. Dégi Csaba, directorul Societății Internaționale de Psiho-oncologie, un psiholog foarte bine informat, dar în același timp un om cald și empatic. Când spun foarte bine informat, mă refer la 19 ani de cercetare a stresului specific bolilor oncologice. Nu s-a apucat întâmplător să studieze acest domeniu, ci după moartea tatălui său, care la 49 de ani a fost diagnosticat cu cancer pulmonar.

De altfel cancerul pulmonar este pe primul loc în România, atât ca număr de cazuri, cât și ca număr de decese în rândul bărbaților. În fiecare an, în țara noastră, aproximativ 11.000 de români sunt diagnosticați cu această boală, care este responsabilă pentru aproximativ 20% dintre decesele cauzate de cancer. Este enorm de mult și de aceea este nevoie pe de o parte de prevenție, pentru a scădea aceste cifre uriașe, iar pe de altă parte să îi ajutăm pe cei care au fost deja diagnosticați să aibă o calitate a vieții mai bună pe parcursul tratamentului. Sigur că informațiile de pe platformă sunt valabile pentru persoanele diagnosticate și cu alte tipuri de cancere, dar se pune accent pe cel pulmonar și pe melanom, pentru că sunt frecvente și agresive.

Ce puteți face dacă ați primit diagnosticul cancer și vreți să vă îngrijiți și psihicul? Iată ce recomandă dr. Dégi Csaba:

Validarea sentimentelor: scrisul este terapeutic

“Este foarte important să lăsăm aceste sentimente să vină către noi. Trebuie să le îmbrățișăm puțin, fiindcă sunt sentimentele noastre și trebuie să avem o atitudine de acceptare și de sortare a acestor sentimente. Primul element în tot acest proces de “îmblânzire” a sentimentelor tale de distres este identificarea acestor sentimente: să te oprești, să pui pe hârtie ce simți”, recomandă dr. Csaba. 

Așadar, un jurnal poate fi un instrument de mare ajutor pentru persoanele care au primit acest diagnostic. Cum ajută, concret, scrisul și de ce este terapeutic? “Creierul structurează altfel informațiile în momentul în care scriem. Structura propozițiilor impune o altă reglare cognitivă și tot ce scriem este mult mai concentrat decât tot ce vorbim. De exemplu un psiholog celebru, Pennebaker, a inventat o metodă cât se poate de simplă: să scrii în fiecare zi ceva de care ai fost mulțumit, recunoscător. Dacă faci asta 3-4 săptămâni în fiecare zi, iar asta nu înseamnă mai mult de 5 minute, de fapt înveți un lucru pe care în momentele de maximă tensiune poți să îl scoți și să spui: a fost o zi groaznică, dar astăzi am avut 5 minute ale mele. În plus, acele 5 minute să știți că la un moment dat se coagulează și devin o capacitate psihologică, o deprindere pe care o poți folosi în viața de zi cu zi”, spune dr. Csaba.

Tehnici de relaxare: respirație, meditație, vizualizare

„Se spune că omul se poate relaxa cu o bere la televizor, ceea ce e adevărat, dar e foarte important să înveți că de fapt tu singur, fără nimic din exterior, poți să ai această deprindere!” (dr. Dégi Csaba)

Dégi Csaba recomandă ca exercițiile de respirație sau meditație să fie învățate împreună cu un psiholog și abia apoi făcute acasă ori la spital, singuri. Iar dacă simțiți totuși nevoia de ghidaj, cereți permisiunea psihologului să înregistrați o ședință și astfel o să o aveți mereu la îndemână.

“După 2-3 săptămâni, dacă începi să îți aduci aminte ce ai auzit acolo, fără să mai asculți acest ghidaj audio, tensiunea în mușchi se dizolvă automat. Creierul efectiv învață această capacitate de a-ți relaxa progresiv mușchii. Este o bucurie să descoperi că tu cu gândurile tale poți face asta! Și te ajută foarte mult în gestionarea emoțiilor”, spune dr. Csaba. 

Iată o tehnică de relaxare pe care o puteți încerca: Repetă timp de 30 de secunde: “respirația mea este calmă și regulată”. Fă acest lucru de mai multe ori și poți deveni mai calm și mai relaxat. (sursa: www.onco-plan.ro) 

ATENȚIE! Tehnicile de relaxare prin respirație sunt contraindicate bolnavilor de cancer pulmonar!

Vă invit să urmăriți interviul pe care l-am făcut cu dr. Dégi Csaba, directorul Societății Internaționale de Psiho-oncologie, pentru că a povestit pe larg și a dat mai multe exemple pentru toate aceste tehnici:

Planificarea, soluție pentru perioadele fără speranță

Dacă vor fi zile în care aveți o stare depresivă, vă simțiți fără speranță, nu vreți să ieșiți din casă ori să vorbiți cu cineva, ajută să planificați ce veți face mâine sau poimâine. Ideal ar fi ca această activare a comportamentului să fie făcută cu ajutorul unui psiholog sau măcar cu un membru al familiei, mai ales dacă bolnavul nu dă semne că vrea să meargă mai departe.

“Nu trebuie să faci mult a doua zi, poate doar un singur lucru, dar e important să îl planifici. Prin activarea comportamentului, prin faptul că planificăm și îl susținem pe bolnav să facă altceva decât să stea încremenit și izolat în propria experiență, creăm condițiile pentru a avea experiențe care vor schimba sentimentele, cognițiile”, adaugă dr. Csaba.

Și dacă tot l-am prins la București pe dr. Dégi Csaba, am zis să profit:), așa că am mai făcut un video în care am abordat subiecte precum stigmatizarea bolnavilor de cancer pulmonar, comunicarea medic-pacient, dar și comunicarea familiei ori a prietenilor cu bolnavul.

V-ați întrebat vreodată ce să îi spuneți unui prieten, coleg sau membru al familiei când vă dezvăluie că are cancer? În interviu o să aflați răspunsul. Înainte să dați play, vă las un ultim citat, în care dr. Csaba spune cât de mare nevoie au acești oameni să fie ascultați și cât de mare nevoie este ca noi să învățăm să ascultăm:

“Dacă aș recomanda ceva, e asta: să înveți să asculți mai mult și să începi să tolerezi suferința pe care o simte cealaltă persoană, fiindcă faptul că stăm împreună și trecem împreună prin aceeași durere ne face puțin mai puternici. Pare ciudat ce vă spun, dar să știți că în aceste momente contează mai puțin conținutul vorbelor și mai mult atitudinea și relaționarea cu persoana respectivă.”

Credit foto: Green Chameleon (Unsplash), www.onco-plan.ro

Articolul Tehnici de gestionare a emoțiilor pentru bolnavii de cancer apare prima dată în Izabela Pănescu.