Tocmai am aflat ca astazi se sarbatoreste World Book Day. La noi am vazut ca se numeste Ziua Mondiala a Scriitorilor. Oricum ar fi, important este ca exista. Orice ocazie este buna pentru a-i indemna pe oameni sa citeasca si mai ales pe copii. Eu recunosc ca nu am fost fan citit cand eram mica. Citeam pentru ca trebuia, nu pentru ca mi-ar fi placut la nebunie. Acum, lucrurile s-au schimbat. As citi zi si noapte! Din pacate am timp doar in weekend, in vacante si seara, inainte de culcare. De asta pe noptiera mea in afara de veioza si o rama foto am mereu carti. Nu una, ci mai multe 🙂 Citesc in functie de starea pe care o am, in functie de ce am nevoie in acel moment. De exemplu, acum trei seri am inceput prima carte din colectia „Cedrii sunatori ai Rusiei”, scrisa de Vladimir Megre.

Ce mai am pe noptiera? Trei carti scrise de doamna doctor Sorina Soescu („De la celula la Univers”, „Pur si simplu… vindecare” si „Intarirea imunitara”), „Momo”, de Michael Ende, „Namaste” a lui Sega si o carte in engleza despre viata lui Antoni Gaudi.

Asa cum spuneam, citesc in functie de starea pe care o am. Se poate intampla sa citesc cap-coada o carte si apoi sa ma apuc de alta, dar se poate intampla si sa citesc azi un capitol din „Namaste”, maine unul despre imunitate si poimaine unul despre Gaudi. Poate parea ciudat, dar pentru mine este perfect asa! Mi-am dat seama ca e mai important sa citesc ce imi place si ce am nevoie in acel moment decat sa ma straduiesc sa termin o carte doar de dragul de a o termina. Asa faceam pana acum cativa ani. Nu-mi placea sa incep o carte si pe parcurs sa renunt la ea pentru alta, dar am realizat ca vorba „fiecare la timpul ei” chiar e adevarata. Daca renunt sa mai citesc dintr-o carte inseamna ca acele informatii nu sunt relevante pentru mine in acel moment, dar cu siguranta vor fi alta data.

A! Uitasem o carte pe care o sa o citesc in curand: „Flash-uri din sens opus”, scrisa de Marian Godina. Am uitat de ea pentru ca este pe noptiera cealalta, la sotul meu :)) Sunt tare curioasa cum este, abia astept sa o citesc, pentru ca admir mult curajul acestui om de a spune lucrurilor pe nume, mai ales cand lucrezi intr-un sistem precum Politia Romana. Pentru asta am mers la lansare, am cumparat cartea si am stat la rand pentru autograf. O sa revin cu pareri dupa ce o citesc.

Voi ce carti aveti pe noptiera? Sau in geanta, daca cititi in metrou si autobuz 🙂